fără titlu, fără sens

Acesta intenționează să fie un text fără sens, dar nici cireșul nu mai are cireșe, pentru că au venit graurii. Grauri, stoluri de grauri ți-ar fi ronțăit visurile ca pe niște biscuiți, dacă visurile tale ar fi avut gust dulceag. Dulceag erai și tu, și încă ești, chiar dacă ai băut suc tonic. Tonic era și vinul pe care l-am fi băut în seara aia, dacă n-ar fi fost pe masă vinul ăla alb, sec. Sec și trist părea cerul când s-a despărțit de soare și s-a îmbrăcat în negru. Negru, un negru aproape visceral - îți amintești cum definea iadul? Iadul nu ni-l putem imagina decât într-un mod greșit, dar il putem simți, eu asta cred. Cred și în satori, altfel n-aș avea o explicație plauzibilă pentru ceea ce simt uneori. Uneori, când liniștea domnește și sufletu-mi zâmbește. Zâmbește și marea când mă oglindesc în ea, mai ales aproape dimineața. Dimineață era când m-am înecat cu salcâmi, într-un vis ciudat. Ciudat mai e și vântul câteodată, când îmi șoptește poeme care durează cel mult câteva secunde. Secundele parcă nu mai treceau în ziua aia, cât despre ore - păreau ani. Ani, mulți ani au trecut până să înțeleg că nu totul trebuie să aibă neapărat un sens. Sensul vieții este diferit pentru fiecare. Fiecare avem alte aspirații, citim alte cărți, zâmbim altor suflete. Suflete pierdute am văzut cândva, într-o gară - o mie. Mie, personal, nu mi-a plăcut ploaia inițial. Inițial am detestat-o până la curcubeu și înapoi. Înapoi la tine m-am întors când m-ai chemat, să ne mai cuibărim puțin. Puțin e puțin spus, când ai de-a face cu mai mult. Mult am mai așteptat să se facă vară, ca mai apoi să aștept să vină toamna. Toamna nu a venit niciodată cu un alt tren înafară de cel regio. Regiotrans.ro e site-ul ăla care se preface că te ajută, când de fapt te încurcă. Încurcă oamenii uneori fericirea cu nefericirea, de parcă n-au jucat în copilărie jocul ăla în care trebuie să găsești diferențele. Diferențele între oameni sunt aproape la fel de importante ca și oxigenul. Oxigenul l-am înlocuit într-o dupămasă cu parfumul pielii lui, când mi-am dat seama că eu asta vreau să respir în continuare. Continuare ar putea avea ce scriu aici, dar nici cerul nu mai are stele, pentru că s-a făcut dimineață.