roșu, roșu aprins...
așa visai să fie părul meu.
el era castaniu, mai știi?
purtam în cap culoarea toamnei...
mi-ai instalat un gând rebel în minte:
să-mi colorez podoaba capilară.
să port în cap, pentru un timp,
culoarea zmeurei de vară.
am vrut să fiu nuanța ta...
am fost, n-am fost,
încă nu știu.
roșu haotic nu era,
nu a fost nici portocaliu.
era pustiu.
un jovial pustiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu